Mi te-au nins anotimpuri, flămânde de tine
Și tăceri te-au strivit, îngenunchiate de vreme
Te-au ascuns ochii-mi verzi, printre lacrimi și gene
dar, de tine, gândurile îmi sunt mult prea pline.
Mi te scriu azi sălbatic, în câteva rânduri, cu teamă,
au să vină ninsori, urma pasului tău îl vor șterge
Te voi citi însetată, când timpul trupu-mi destramă,
iar sufletul meu, fără tihnă, în roze albe se scurge.
