Iubire… n-ai chip

Mi-ai spus că te cheamă iubire,
Iar unii, mai cred c-ai putea fi blestem
M-am rătăcit în palmele tale cuprins de-o simțire
N-ai nume, n-ai chip, dar… te chem.
Semeni a flori colorate, atingeri ușoare de vânt
Miroși a pământ învelit de fulgii de nea
Te simt ca o șoaptă ascunsă- n cuvânt
Prea mult parcă semeni cu inima mea.

Am vrut să mă feresc de orbire
Prea te scăldai adânc în ochii mei
Dar nu puteai să-mi dai cumva de știre?
Că sufletul, nu ochii-mi verzi îi vrei.
Semeni a grâne coapte mângâiate de soare
Apoi a furtună, te prefaci curcubeu
Rănești dinadins, apoi vindeci ce doare
Iubire, in tot și toate… Dumnezeu.
frica-iubire

Separator image Posted in Blog.

1 Comment

Add Yours

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *