Ascunde-mă adânc să nu mă pierzi,
De pietre leagă-mi pasul stins
Și lasă-mă să zac, închisă-n vis
Îngroapată-n tăcerea ochilor mei verzi.
Fără risipă de gânduri, risipă de noi,
Când dureri răstignite de timp se frâng
Am palmele reci, nu pot să mai strâng
Fărâme din tine, din ochii tăi goi.
Dezleagă-mi cerul, cuvântul s-ating
Dar lasă-mi vina, o umbră nascută din noi
… o zi, murirea să jelesc, prefer ziua de joi
Apoi, ascunde-mă, mă-nalț, mă trec, mă sting.