2017
03.05
In Blog

Fără margini, ești culoarea orbirii mele
Neputință haină ce urlă în sânu-mi nătâng
Ești lacrima pierdută din ochiul meu, cel stâng
Și vise întregi scăldate în haine lungi de jele.

Ești anotimpuri triste, rămase în urma mea
Și flori și stele, frunze și buze toate odată
Îmi șade umbra ta, pe trupul meu brodată
Ca un păcat nestins ce ploaia nu mi-l vrea.

Ești pumnul de nisip purtat în larg de mare
Ești cerul meu cu nori ce îmi aduci furtuna
Firul de iarbă verde, pe ce se-așterne bruma
Poți fi nimic sau tot, dar ești culoare.
culori-apartamente-interioare-03

Share on Facebook
2017
01.26
In Blog

Mă dor câmpurile imense de maci, sângerânzi
Ce-și așteaptă pierirea în bătaia ușoară a vântului
Fără a se teme de uitare, sfâșiați de povara timpului.
Mă doare gândul, ce într-o zi o să mi-l vinzi
Tăcerii pământului.

Azi nu mai suntem la fel, ni s-a risipit verdele
Și toate ecourile iubirii le-am îngropat în tăceri
Zbiară din mine, un vechi stol de dureri
De teamă, c-ai să imi uiți buzele
În ziua pierdută de ieri.

Mă sfâșie durerea, eu nu mai sunt nimic
Înafară de o mână tremurândă de lut,
Iar gândurile-mi grele sub părul prea cărunt
Se târăsc spre tine abandonic,
Negând sfârșitul crunt.

12112488

Share on Facebook
2017
01.13
In Blog

Te-am târât sub tălpile sufletului meu până te-ai făcut rană,
Sângerând peste toate tăcerile noastre strivite de timp
Îmi dezbrac gândurile de chipul tău, cumplită iarnă,
Am să-ngheț amintiri, tremurând de dor un răstimp.

S-au scuturat până și norii de-atâta tristețe învinși
Ne-ngroapă pașii în ninsori, ce duc mereu… niciunde
Te-ai oglindit prea mult în ochii-mi verzi și triști,
Te-aș fi păstrat acolo, dar timpul mi te-ascunde.

images (2)

Share on Facebook
2016
12.10
In Blog

Mi-a nins pe rană flori de-atâtea așteptări
Cumplit de frig în mine, căci oasele mă dor
Se-aștern zăpezi pe suflet și-ntinsele cărări
Sunt doar o piesă veche și tristă de decor,
Căci fără tine eu mă-ndrept spre nicăieri.

Mi-a sărăcit cuvântul și tâmpla mi-e beteagă
Mă vait, mă sting, mă pier, sub licăriri de lună
De-aș fi iubit în stropi, ca să rămân întreagă
Dar am iubit frenetic, haină și nebună,
Iar pasul meu de tine, cine mi-l mai dezleagă?

15415937_1371288482902153_845527080_n

Share on Facebook
2016
10.31
In Blog

Două flori pe un mormânt
Cum se văită, cum se plâng
Că-i pământul mult prea rece
Cade frunza, toamna trece
Și n-au lacrimi să mai plângă
Și n-au mâini cu ce să strângă
Mâna mea, să o mângâie
Trupul tău să mai rămâie.

Doar o lumânare aprinsă
Ține poarta larg deschisă
Și-mi poartă gândul la tine,
Dar nu poate să-mi aline,
Dorul greu și lacrimi plânse
Mă dor rănile, nestinse,
Iar pe tine te dor ochii
Că nu poți să mi te-apropii.

Te rostesc în rugăciune
Tată, trupul tău tăciune.

dead-flowers

Share on Facebook
2016
10.19
In Blog

Când adoarme trupul tău
În miresme dulci de crini
Sufletul mi-e plin de vini.
Mă ascund în somnul tău,
Frunze-n vânt sau rădăcini,
Dar te port în felul meu
Printre roze, printre spini.
Îți ascund ușor visarea
Când în lună, când în stele
Când în gândurile mele.
Noaptea să lege uitarea
Cu zăbrele tot mai grele
N-am să îi aud chemarea
Trupul tău zace-n tăcere.

299330492_8366a6df03

Share on Facebook
2016
10.07
In Blog

Mi-e teamă, ai să-mi vinzi buzele pe un amurg
Pe-un stol de vise sau un crâng de flori
Din sufletul tau mă vor smulge tăcute ninsori
Am să te plâng și-am să te tac, până-n zori
Prea puțin am iubit, prea degrabă mă scurg.

Ai să mă îngropi la capătul unei zile
Departe de ochii tăi, în grele păcate ascunse
În triste dureri și-un lung șir de cuvinte nespuse,
Printre gânduri pierdute și frunze de ploaie răpuse,
înghenunchiat de-o mână de pietre și câteva lacrimi umile.

stock-photo-119118045

Share on Facebook
2016
09.15
In Blog

Îmi scutur nopțile de dor, le ascund sub o mână de pietre
Strivit de așteptări gânduri haine mă fură, mă sting
Ai să mă uiți într-o toamnă, când am să tremur de dor și de frig
Am să te pierd într-o clipă, lipsit de putere să strig.

Rămâi șoaptă sau umbră, chin sau tăcere rămâi
Au să te plângă zorile-n șoapte, frunzele-n taină te-or plânge
Ma dor florile toate, ce intr-o zi s-or frange
Căci vine toamna lacom și trupul mi-l atinge.

doamna-toamna_c6a774cfcec9e5

Share on Facebook
2016
08.05
In Blog

Ți-au legat urma pasului greu de o piatră
Nu te mai am, nu te mai văd, ești uitare
Tu nu mă strigi, eu nu te aud și mă doare
Nu vi la coasă tată și e atâta iarbă.

Atâtea flori te-așteptă și verdele te cheamă
Să-l pui tată la clop, zâmbind în tihnă
Durerea mea e caldă , la tine e o rece odihnă
Te pierd sub iarbă tată, e multă și mi-e teamă.

Atâtea mărăcini ne cresc în suflet, parcă
Nu mai e timp de plâns, nici n-avem cui ne plânge
Dar cât se zbate-n vene prin mine, un strop de sânge
Te plâng cu doruri grele, te plâng în gânduri tată.

6d581ba7e907

Share on Facebook
2016
08.01
In Blog

Mamă întoarce pașii tăi să-ți mai văd odată ochii
Să mă strângi ușor de mână, de mine să te apropii
Cât gol zace aici în mine, când n-apari în fața porții
Toate florile din lume, prea puțin ne jelesc morții.

În zadar e și uitarea nu îmi poate ucide gândul,
Iar pe tine nu te-alină nici cuvântul, nici pământul
Mi te chem pe înserate printr-o simplă rugăciune
Glasul meu e stins și gol, trupul tău, e doar tăciune.

Te-am lăsat ușor să pleci, n-am putut să îți leg pasul
Înainte să mai bată zgomotos o dată ceasul.
Mamă, ai ajuns poveste într-o vară sub un nuc
Aș porni încet spre tine, dar nu știu … unde mă duc?

singur

Share on Facebook