Sunt ce iubesc

Sunt ce iubesc, frânturi dintr-un întreg,
Flori, buze, lacrimi, frunze, toate-odată
Sunt doruri ce-aș vrea să le dezleg
Sunt toamna ce spre mine se îndreaptă.

Sunt tălpile murdare ce-alergă, nicăieri
Tăcerea nopții grea ce-n mine se revarsă
Sunt zâmbet de copil pierdut într-un ieri
Mirosul cald și blând al mamei de acasă

Sunt pașii prea grăbiți ce duc spre mâine
O șoaptă, ce în palme o mai strâng
Sunt ce iubesc, atât îmi mai rămâne
Frânturi dintr-un întreg, pe care-l plâng.

Separator image Posted in Blog.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *