Ești ca o toamnă, așterni ploaie pe piele
Aproape rece, te pierzi pe trup în mii de fiori
Te port în gânduri, pe buze, în vene
Ești frunze, ești dor ce-n mine se cerne
Pe sufletul trist în zeci de culori,
Ești lacrima ce ochiul stâng o pierde
Atât de gol în mine, atât de adânc mă dori.
Ionela Carmen Şerban