Iubire, fremătai sub piele, prin venele mele,
Dulce și gravă ca un strigăt de dor înfrânt.
Ești ploaie, desenând pe trup constelații de stele,
Ești pasul ce se-ndreaptă spre mine tăcut și mărunt.
Iubire, te cuprind, ai forma mâinilor mele de lut,
Miros și culoare din câmpuri întinse de flori
Te-am găsit zăcând, tristă și goală, într-un sărut
Ucide-mă timp, prea mult și prea tare mă dori.
