Îmi scutur nopțile de dor, le ascund sub o mână de pietre
Strivit de așteptări gânduri haine mă fură, mă sting
Ai să mă uiți într-o toamnă, când am să tremur de dor și de frig
Am să te pierd într-o clipă, lipsit de putere să strig.
Rămâi șoaptă sau umbră, chin sau tăcere rămâi
Au să te plângă zorile-n șoapte, frunzele-n taină te-or plânge
Ma dor florile toate, ce intr-o zi s-or frange
Căci vine toamna lacom și trupul mi-l atinge.
