De te strig sau mă sting mi-e totuna, pustiu
E risipă de mine, până și umbra mi-e seacă
Sunt străină de tot, în mine atât de târziu
Gândul mă înșeală, iar vorba mi-e șchioapă.
De te cer sau te chem mi-e totuna, blestem
Te plâng printre lacrimi și nopți, cu sufletul mut
Te-am scris pe pielea mea, pe pietre, sau pe lemn
Te-am scris cu mâna mea, flămândă și de lut.