Eu toată-s tu, iar tu întreg îmi ești

Eu toată-s tu și tu întreg îmi ești
Dintotdeauna noi, o poezie nescrisă
De oameni… dar de stele promisă
Din alte vieți… știu că îmi ești…
Întregul din mine cu formă și sens
Sclipirea din ochi în verde culoare
Plicul meu alb, din a vieții scrisoare
Firescul sublim și intens.

Tu, tot al meu și eu întreagă-ți sunt
Neschimbată de timp e inima mea
Atâtea alte vieți, dar parcă în asta…
Acest destin îmi pare crunt.
Dar dacă e făcut să se întâmple,
Din tot întregul tău să ajung un ciob
Tot te-aș iubi ca un neghiob
Şi te-as purta hain sub tâmple.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *