Avem suflete mari, pacat ca sunt goale. Iubim mult, dar simtim atat de putin.
Cu fiecare iubire am mai pierdut un strop din sufletul nostru. Ne-am trezit abandonati si goi pe podeaua rece a ratiunii, cu mainile inclestate de neputinta de a mai prinde fluturi. Apoi, dintr-o disperare acuta de goliciune sau o teama a propriei singuratati am incercat sa indesam in suflet alte iubiri. Cui i-ar face rau putina iubire?
Poate doar sufletului nostru, satul de imperfectiunile iubirii pe care ne laudam ca o simtim si purtam.
