Nu plânge mamă de mă sting, pe piele nu mai simt fiori
Sunt neînțelese multe taine, și eu neînțeles mă frâng
Văd ochii-ți plini de lacrimi grele, cu tine nu mai pot să plâng
dar ai să fi mereu cu mine și îngerii au oamenii lor păzitori.
Miroase-a fum, păcate arse, șterse de fulgi de cenușă ușori
Mă izbesc de neputințe, îngenunchiat de o noapte haină
E-întuneric în mine dar mă-ndrept domol spre lumină
Rămâi lângă mine, mi-e teamă și îngerii au oamenii lor păzitori.
