Tu, nebunie dulce

Tu, nebunie dulce cu ochi adanci cuprinsi de umbre grele
Tu, vi si pleci din viata mea, nu stiu nici cum, nici cand
Cersesti al meu sarut sau poate-l furi ascuns dupa perdele
Sa nu-ti frangi aripile in zbor cand te strecori in al meu gand,

Sa nu-ti pierzi visele in noapte din urma ta le voi culege
Si-am sa le tin inchise sa nu indrazneasca nimeni sa le ia
De nu-i in stare fiul lui Hermes de mine sa te lege
Doar negura din noapte mai poate de mine a te scapa.

aripi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *