Cu ochii rătăciți și plini de teamă
Îți cuprind chipul palid, mult prea trist
La pieptu-ți strângi în taină un acatist
S-aprind lumina buzele-ți mă-ndeamnă,
N-am știut că vrei să pleci pe fugă biată mamă.
Mi-ai spus că vine frigul, dar ai sudori în palmă
Cu ce-ți acopăr trupul să nu mai simți durere?
Aștern cuvinte goale, dar plouă vânjos cu tăcere
Și ai să pleci ca tatei îi e dor și te tot cheamă,
Ai să mă lași în urmă, când totul se destramă.
