Eu te ascund, în tăcerea cuvintelor mele
Tu îmi dai aripi să-ating a cerului nori
Strivim iluzii sub tălpile goale, dar grele
Ce folos când ai aripi, prea mari și nu poți să mai zbori?
Ce folos când ai aripi, dar la suflet zăbrele
De e cer sau pământ, de e ploaie sau flori
Mi-e totuna de-n palme îmi pui pietre sau stele
Ce folos că-mi dai aripi, apoi în infern mă cobori?
