Pe deget încă port o urmă de inel
Chiar dacă gânduri îmi ascund sub tâmplă
M-am dezlegat de tot ce nu se-ntâmplă
Nu căuta înțelesuri, n-are noimă, fă la fel.
Te-am strivit de podeaua rece a gândurilor
Ți-am dat aripi să poți în voie zbura,
În cumplite încercări de a te scoate din inima mea.
Amintiri am îngropat în verdele ochilor.
Sunt fericită, am prinse în păr flori de cireș
Nu vreau să plec, dar dacă aș rămâne
Chiar și al meu te-aș pierde mâine
Într-un ocean de lacrimi neînțeles.
Fără cuvinte, prea multe s-au spus, îmi ridic trupul greu,
Îl scutur de teamă, neputință haină și scrum
Iubirea asta ne poartă cu ea, dar miroase-a fum
Eu veșnic cerșetoare, iar tu regele meu.
